Sălajul este al treilea cel mai mic judeţ din ţară, după numărul de locuitori, potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, anunţate joi de către Institutul Naţional de Statistică (INS).
Sursa citată arată că, la 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a Sălajului era de 224.400 de persoane, în scădere cu 23.615 persoane faţă de situaţia înregistrată la recensământul din martie 2002. Aproape jumătate din această „pierdere” s-a constatat în mediul rural, unde, potrivit statisticilor, în decursul a nouă ani, populaţia a scăzut cu peste 13.000 de persoane. În ciuda acestui aspect, în mediul rural continuă să fie preferat de către sălăjeni, în comune vieţuind 60 la sută dintre locuitorii judeţului.
Sălajul număra, la data realizării recensământului, 12.120 de copii sub cinci ani şi 2.675 de persoane cu vârste de peste 85 de ani. Jumătate dintre sălăjeni au declarat că sunt căsătoriţi, 36 la sută au intrat în categoria celor necăsători, 11 la sută sunt văduvi, 2,6 la sută sunt divorţaţi, iar 2,2 la sută trăiesc în uniune consensuală.
Aproape 4.000 de analfabeţi
La ultimul recensământ, 23,3 la sută dintre sălăjeni au declarat că sunt de etnie maghiară, iar şapte la sută, de etnie romă. De altfel, Sălajul ocupă locul al treilea în rândul judeţelor în care etniei romă îi revine o pondere importantă, fruntaş fiind Mureşul, cu 8,9 la sută.
Din punct de vedere al structurii confesionale a populaţiei stabile din judeţ, aproape o treime dintre sălăjeni s-au declarat ca fiind ortodocşi. Cu această valoare, Sălajul se plasează în rândul judeţelor cu cele mai mici ponderi ale persoanelor de religie ortodoxă, alături de Harghita, Covasna, Satu Mare, Mureş şi Bihor.
Datele publicate de INS arată că 5.000 de sălăjeni erau temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate. În topul destinaţiilor preferate conduce Italia (35,7 la sută dintre cei temporar absenţi), urmată de Spania (21,5 la sută), Germania (7,2 la sută) şi Franţa (7 la sută). Alţi 8.344 de sălăjeni sunt plecaţi din ţară pentru o perioadă de cel puţin un an, 37 la sută dintre optând pentru Italia.
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 68 la sută au nivel mediu de educaţie, iar 10,7 la sută, nivel superior. La 20 octombrie 2011, în Sălaj existau 3.669 de persoane analfabete.
Recensământ de 40 milioane de euro
România numără, la data realizării ultimului recensământ, 21,1 milioane de locuitori, cu aproape 1,6 mai puţini decât cu la analiza de acum 11 ani, „în principal din cauza migraţiei externe”, susţin reprezentanţii INS. Din populaţia stabilă a României, 51,4 la sută sunt femei.
Primul loc în clasamentul naţional din punct de vedere al numărului populaţiei stabile îi revine capitalei, Bucureştiul având 1,88 milioane de locuitori. Îi urmează judeţele Iaşi (772.300 de persoane), Prahova (762.900 de persoane), Cluj (691.100 de persoane), Constanţa (684.100 de persoane), Timiş (683.500 de persoane) şi Dolj (660.500 de persoane).
La polul opus regăsim Covasna (210.200 de persoane), Tulcea (213.100 de persoane), Sălaj (224.400), Mehedinţi (265.400), Ialomiţa (274.100) şi Giurgiu (281.400).
Conforma rezultatelor definitive făcute publice de către INS, în municipii şi oraşe trăiesc circa 109 milioane de persoane, reprezentând 54 la sută din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Copiii între 0 şi 14 ani deţin o pondere de 15,9 la sută în totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă 12,3 la sută, persoanele mature (25- 64 ani) formează majoritatea (55,7 la sută), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1 la sută din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de doar 1,3 procente în totalul populaţiei stabile.
Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 a costat 40 milioane de euro, fiind procesate 38 de milioane de formulare cu datele culese pe teren. Acţiunea s-a derulat în 2011, iar rezultatele preliminare au arătat o scădere importantă a populaţiei României, până la 19 milioane de locuitori.
Deci avea dreptate Base cand spunea ca nu a fost cvorum al referendum daca suntem peste 200 de milioane de locuitori, conform acestui articol,, 109 milioane ,adica 54 % traiesc in orase”.
Biserica Greco-Catolica contesta la Primul Ministru Victor Ponta rezultatele recensamantului
Episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, a adresat pe data de 18 iulie 2013 o scrisoare Primului Ministru Victor Ponta prin care contesta, in numele Bisericii Greco-Catolice, rezultatele oficiale ale recensamantului din 2011 si-i solicita acestuia “explicatii oficiale” fata de modul de raportare al realitatii confesionale din Romania.
“Biserica Greco-Catolica contesta datele oficiale ale ultimului recensamant pentru ca nu reflecta nici pe departe realitatea comunitatii greco-catolice din Romania”, a spus episcopul Virgil Bercea in deschiderea scrisorii sale.
Conform datelor oficiale, de la recensamantul din 2002 la cel din 2011, greco-catolicii ar fi scazut cu peste 40.000 in Romania.
“Scaderea numarului de greco-catolici, din datele oficiale, cu peste 40.000 nu poate fi justificata deoarece comunitatile greco-catolice au crescut si s-au inmultit de la recensamantul din 2002 pana in 2011″, a spus episcopul Virgil.
Acesta a dat ca exemplu Oradea, unde in 2002 greco-catolicii aveau o biserica si cinci capele, iar oficial au fost 6.860 de credinciosi, iar in 2011 acestia aveau cinci biserici si patru capele, insa conform ultimului recensamant acestia ar fi numai 5.872.
“La doar doua biserici si o capela in 2011 erau inscrisi peste 6.000 de credinciosi”, a aratat episcopul in scrisoarea sa, “ca atare, numarul oficial de greco-catolici in Oradea este cu mult inferior realitatii”.
Discrepanta majora intre numarul real si oficial de greco-catolici se constata in fiecare judet unde exista greco-catolici.
Episcopul a aratat ca “pe durata recensamantului din 2011 presa a relatat situatii concrete care confirma ca multor persoane nu li s-a trecut corect religia”.
De asemenea, multi greco-catolicii s-au plans ierarhiei ca nu au fost recenzati, sau ca recenzorii i-au trecut din oficiu ortodocsi ori au refuzat sa le treaca religia la membrii de familie care nu erau acasa.